Laptop gratis la ClickNet. Cat e de gratis?

Stiti promotia ClickNet cu un laptop gratis la Internet broadband? Pe scurt: primesti un laptop sau un desktop daca te abonezi pe 3 ani. Romania Libera a calculat pretul laptopului la 522 de euro, plus TVA. Asta inseamna, la cursul BNR de azi, 2068 RON, platibili in trei ani, odata cu abonamentul lunar la Internet.

Am dat un google si am gasit o oferta la un magazin electronic. Un laptop asemanator cu cel din promotia ClickNet costa cam 1814 RON. Ce are in plus laptopul din oferta ClickNet e un Windows Vista Basic, fata de Linux-la magazinul pe care l-am accesat. Ar mai fi si faptul ca la oferta cu Internet sunt bani platiti in rate, si nu pretul integral.

PR kazah

Cumparatorii a 75 la suta din Rompetrol, KazMunayGaz, stau bine cu banii, insa nu si cu PR-ul. Orice informatie legata de tranzactia cu Rompetrol e aproape imposibil de verificat la compania kazaha.

Site-ul nu contine nici macar un rand despre tranzactia facuta in august, cel putin la sectiunea in engleza. Dat fiind ca stiu alfabetul rusesc, am verificat si la sectiunea in aceasta limba, dar n-am gasit nimic. La momentul tranzactiei, in luna august, telefonul mobil al reprezentantului KazMunayGaz mentionat in comunicatul PRNewsire ca  persoana de contact era inchis.

“Viata fara Printul Gascan din Trivale al carui suflet s-a urcat la cer. Ultimele ore de viata ale Regelui”

Mi-a atras atentia un amic care tine TV-ul deschis la birou. In transmisiile directe despre moartea lui Dobrin, a constatat inflatia de “floricele” caracteristica presei sportive. Asadar, “Gascanul a trecut in nefiinta”. Ori “Printul nu mai e printre noi”.

Citez si cateva din titlurile de pe net: “Ultimele ore de viata ale Gascanului”, “Gascanul a fost un talent innascut”, “Viata fara Printul din Trivale”, “Sufletul Printului s-a urcat la cer”. Gazeta Sporturilor a scos chiar o “Editie speciala in memoria Gascanului”.

Indraznesc sa comit o “blasfemie” aici: nu era nevoie de atat patetism, intrucat, in sine, moartea lui Nicolae Dobrin e o drama. In acest sens, gand la gand, citez pentru a doua oara in ultimele saptamani din Cristi Dimitriu (Blogurile Mediafax): “Atat. Nu Regele Dobrin. Nu Printul Dobrin. Ci simplu: Dobrin. Nu este nevoie de comparatii goale de continut pentru el. N-are nevoie. Ajunge doar sa ii spui numele si sa iti amintesti de el ca fotbalist. “

Ce a vazut un roman in Cuba

FOTO: CATALIN CAMPEANU

Din HAVANA& VARADERO

Cristoiu va scrie in Q magazine

Ion Cristoiu va scrie in revista Florianei Jucan, Q magazine. De la sfarsitul inceputul lunii noiembrie, Cristoiu va avea o rubrica de tip jurnal, numita “Lumea prin care trec”.

Q magazine e o revista bilunara generalista, editata de Babilon Press SRL, in care semneaza si cativa politicieni, PSD-istii Vasile Dancu si Mircea Ursache-fost presedinte al PSD Bucuresti.

Dobrin nu mai e. Au ramas fentele

Fostul fotbalist de legenda Nicolae Dobrin a murit azi dimineata, la varsta de 60 de ani. Nu l-am vazut in meciuri in direct, dar a fost pentru parintii nostri ceea ce au fost pentru noi un Hagi sau un Lacatus. Stirea mortii lui Dobrin a facut inconjurul lumii, ajungand pana si pe agentia chineza Xinhua, asa cum pe vremuri o faceau driblingurile lui de exceptie.

Decretul lui Basescu

Decretul lui Basescu privind referendumul pentru votul uninominal a fost publicat in Monitorul Oficial:

   Art. 1. - Poporul român este chemat să îşi exprime voinţa cu privire la introducerea votului uninominal pentru alegerea membrilor Parlamentului României, începând cu primele alegeri parlamentare ce vor fi organizate.    Art. 2. - Pentru realizarea celor prevăzute la art. 1, cetăţenii sunt chemaţi să se pronunţe prin “DA” sau “NU” la următoarea întrebare: “Sunteţi de acord ca, începând cu primele alegeri care vor fi organizate pentru Parlamentul României, toţi deputaţii şi senatorii să fie aleşi în circumscripţii uninominale, pe baza unui scrutin majoritar în două tururi?”.    Art. 3. - Data referendumului va fi data desfăşurării alegerilor pentru Parlamentul European, ce vor fi organizate în anul 2007.

“Bloggin’ in El Dorado”

Sase bloggeri au fost invitati la Rosia Montana de catre Fundatia Soros, pentru o vizita de documentare, conform Subiectiv.ro. Trebuie spus ca Soros nu se afla printre sustinatorii proiectului de exploatare a aurului.

“Rosia Montana” e varianta europeano-damboviteana a “Diamantului sangeriu”. Doar ca GUERILLA se duce in lumea politicii&business-ului de miliarde de dolari, acolo unde baieti buni ca Leonardo di Caprio ar “muri” inainte sa inceapa filmul. Ce se vede sunt numeroase actiuni de PR achitate de una sau alta dintre tabere-si se ruleaza bani la greu. Desantul bloggerilor e probabil cea mai putin costisitoare actiune de PR de la inceputul acestui razboi al aurului din Apuseni. E o gluma fata de altele.

Dar cine sunt si, mai ales, unde au ajuns cativa dintre eroii acestei “productii” a El Dorado-ului romanesc?

Frank Vasile Timis, fondator Gabriel Resources Ltd (compania canadiana concesionara a zacamantului), sapa dupa diamante CHIAR in Sierra Leone, prin firma African Minerals Limited.

Ovidiu Tender, fost director la Gabriel Resources, face bani in Romania. Intre altele, vrea sa prinda mega-afacerea constructiei noilor reactoare de la Cernavoda…

…acolo unde concureaza si Gabriel Resources Ltd…..

…care ii are acum printre directori pe Raphael Girard, fost ambasador al Canadei la Bucuresti…

… a carui corespondenta (fragmente) cu ambasada Canadei pe tema contactelor cu oficiali de la Bucuresti a fost postata, anul trecut, de un bine informat pe site-ul Camerei Deputatilor.

Povestea unei stiri stelare despre coruptie

O chestie pe care cei mai multi dintre noi nu o stiam: publicatia “Stars and Stripes” nu e proprietate a Armatei americane. “Stars and Stripes” acopera, cu stiri, informatii, reportaje, analize, activitatile Armatei SUA din toata lumea, inclusiv din Romania. Publicatia e proprietate privata, scrie, intr-un comunicat, Ambasada americana la Bucuresti: 

Ca reactie la anumite neintelegeri exprimate de unele mijloace media din Romania, Biroul de Presa al Ambasadei Statelor Unite ale Americii doreste sa sublinieze faptul ca ziarul Stars and Stripes, destinat membrilor fortelor armate americane si familiilor acestora, este un ziar aflat in proprietate privata. Ziarul nu este produs de Guvernul Statelor Unite, iar Guvernul Statelor Unite nu are niciun control editorial asupra continutului acestuia. 

Bine, bine si? Recent, un jurnalist Stars and Stripes a publicat un articol despre coruptia din Romania. Fenomenul era exemplificat prin pretul, se spunea, exorbitant cu care i-au fost vandute soldatilor americani din Romania doua turnuri din lemn. Stirea a avut mare succes in presa romana, fiind preluata la unison de ziare si televiziuni. A doua zi, insa, purtatorul de cuvant al trupelor americane de la baza Kogalniceanu contrazice informatiile publicate in Stars and Stripes, in ziarul local Telegraf, insa fara ecou in presa centrala. Am discutat cu Troy Darr, care mi-a spus ca pretul platit de americani a fost mai mic decat cel cu care ar fi cumparat turnurile din sistemul lor centralizat de licitatii. Nancy Montgomery, autoarea articolului, nu mi-a raspuns la e-mail, dar nu m-a lamurit.

Din toate astea am inteles ca, daca nu cumva avem de-a face cu o conspiratie informationala subtila, lucrurile stau cam asa: avem un articol in Stars and Stripes despre coruptia din Romania-dar prost exemplificat (desi aveam de unde!)-iar presa centrala, constienta ca traim intr-o tara in care totul e posibil, preia informatia fara a o verifica riguros(cu o exceptie: Gardianul). In final, guvernul american s-a simtit dator sa spuna ca nu e proprietarul ziarului care a calibrat gresit, adica “Stard and Stripes”. 

A innebunit lupu’(unii ziaristi)!

Incredibil! Cititi aici. Marius Zamfir, reporter TVR, l-a executat scurt pe seful lui, Radu Gafta, care il acuzase ca e spagar. Doi pumni si un cap in gura. Cica avea indicii, dar, oricum, e o acuzatie al dracului de grea.

Una peste asta, oamenii astia au luat-o razna prin unele locuri din presa. Tuca ieri, azi TVR-ul….Poate ar trebui sa se lase de meserie, fiindca altfel diversi ziaristi risca sa devina subiect in sine, si unul chiar destul de tabloid. Sau, daca ii lasa nervii, sa incerce un pic de terapie prin munca.