Modelul anuntat de cei de la Cotidianul-un ziar cu multe texte de opinie si salarii de 1000 de lei-suna foarte prost, dar costurile mici le-ar putea da altora idei, cum ca ar fi calea potrivita.Vremea castigurilor bunicele din presa a apus. E vremea strategiilor de supravietuire, aplicate pe un pacient care oricum respira greu.
In “bunul” spirit romanesc, media se va misca la fel ca si alte domenii: nu vor pleca neaparat incompetentii, ci vor pleca mai degraba cei care n-au facut un scop in sine din cultivarea sefilor.
Apoi, trecand de “bucatarie”, la taraba vor fi din ce in ce mai putine lucruri de calitate de citit si de vazut, fiindca pentru ele ai nevoie de timp si de bani. De-aia-s “bune” editorialele, oamenii platiti cu 1000 de lei (care sa alerge zilnic, contra-cronometru pe google) si talk-show-urile (despre care am mai scris pe acest blog: ciorbe lungi si foarte ieftin de preparat).
Nu e rezultatul crizei, criza doar accentueaza povestea presei romanesti-un svaiter prin gaurile careia se vad armate de oameni alergand dupa stiri-dar prea putini soldati ramasi sa caute mai mult decat stiri, multi generali obositi, patroni care nu inteleg prea bine cu ce se mananca media-stiu doar ca ea le poate oferi imunitate si bani, dar fara a investi pe termen lung, “tigri” online care cred ca Internetul in sine le poate aduce succesul (fara a umple mediul respectiv cu continut de calitate).
In svaiter sunt si cateva bucatele ceva mai gustoase-incercari precum acoperirea instant buna a evenimentelor zilei de catre cei de la Hotnews, anchete si reportaje bune din cand in cand in EVZ, Romania libera si Adevarul, emisiunea “Reporter special” de la Antena 3, incercarea celor de la revista Esquire de a cultiva story-ul extins. Or mai fi si altele, dar prea putine.
In schimb, sunt din ce in ce mai multe istoriile despre oameni si articole cumparate, sefi pentru care a aproba unui reporter 200 de lei de o deplasare pe teren la Crevedia reprezinta o misiune imposibila, gasti si gascutze aciuate pe ici pe colo prin puncte esentiale la ziare si televiziuni… si altele.
Vestea buna e ca…deocamdata nu e nicio veste buna. Poate la anul, cand mai trece praful.
5 Comments
17/07/2009 at 16:10
În mod clar „modelul Cotidianul” e unul teribil. Câtiva vom mai avea nostalgia vremurilor naive, inocente si nu prea, sălbatice ale presei trecute. Eu cred că, peste câtiva ani, nu multi, „grosul” presei va fi searbăd. Relativ corect, deontologic vorbind, dar, în general, golit de nerv. Vai de cei care vor lucra atunci în domeniu si se vor simti ca în niste custi, la zoo!
28/07/2009 at 16:49
Citeste de pe http://www.momentevesele.ro Pamfletul in versuri “Privatizarea Petrom” cel mai mare tun tras poporului roman.Se afla pe pag 11 la categoria pamflete.
30/07/2009 at 14:18
Cat trebuie sa mai asteptam ca pe strada sa nu mai auzim fel si fel de porcarii spuse de niste dezaxati? Intra pe http://www.momentevesele.ro si citeste pamfletul in versuri “Era tot ce ne lipsea “
22/08/2009 at 17:32
Mda, iti dau dreptate…
16/09/2009 at 21:38
Hello!!!
Unde-ai disparut???